Experiențele unor cetățeni din afara UE stabiliți în România ilustrează tensiunea dintre realitatea integrării legale și discursul politic de extremă dreaptă privind migrația.
Creșterea influenței politice a extremei drepte în România în ultimii ani a plasat cetățenii non-UE aflați legal în țară într-o poziție ambiguă, între integrarea efectivă în comunitățile locale și presiunea retorică a unui discurs de excludere.
România găzduiește un număr în creștere de cetățeni din Asia — studenți, muncitori, rezidenți pe termen lung — care dețin acte legale de ședere și contribuie la economie sau la viața academică a țărilor gazdă. Mulți dintre ei au petrecut ani întregi în orașe precum Cluj-Napoca sau Sebeș, construindu-și rețele sociale și profesionale. Totuși, ascensiunea partidelor naționaliste, precum AUR, și candidatura lui George Simion la alegerile prezidențiale au readus în spațiul public un limbaj care îi vizează, direct sau indirect, pe cei din afara spațiului european.
Scena9 documentează cazul unui tânăr indonezian care a studiat la Cluj, finanțat de statul român, și care a urmărit cu anxietate numărătoarea voturilor prezidențiale, deși nu era îndreptățit să participe la scrutin. „Eram un străin musulman cu pielea brună, cu pașaport indonezian non-UE, într-un bar din Cluj", relatează acesta, descriind sentimentul de vulnerabilitate resimțit în contextul campaniei lui Simion, centrată pe teme precum granițele, identitatea europeană și migrația „ilegală". Deși situația sa juridică era clară — aflat legal în România, cu finanțare publică românească —, retorică generalistă a campaniei nu opera cu astfel de distincții.
Un alt caz menționat de Scena9 este cel al unui muzician thailandez stabilit la Sebeș, care a observat cum relațiile sociale s-au fracturat pe fond ideologic. Potrivit publicației, un fost prieten din oraș, devenit responsabil al unui grup de tineri voluntari AUR, a început să susțină că „guvernul îi favorizează pe muncitorii străini mai mult decât pe români". Tânărul thailandez a contestat această afirmație, însă dinamica relației s-a deteriorat.
Fenomenul nu este izolat la nivel european. Uniunea Europeană discută în prezent mecanisme de externalizare a gestionării migrației către state terțe, o abordare care, potrivit unor analiști, riscă să estompeze distincția dintre migrația legală și cea ilegală în percepția publică, alimentând un discurs omogenizant despre „străini".
Cazurile individuale documentate de Scena9 sugerează că dezbaterea despre migrație în România se poartă adesea la un nivel de abstracțiune care ignoră situațiile concrete ale celor care trăiesc și muncesc legal în țară, lăsând deschisă întrebarea despre locul acestora în proiectul social european.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.