„Klimt la Palat": o lucrare timpurie a artistului vienez, la Iași

Sala Tezaur a Palatului Culturii din Iași găzduiește, în perioada 3–30 septembrie 2026, expoziția „Klimt la Palat", organizată în jurul lucrării „Friedrich I, conte de Zollern", semnată de Gustav Klimt și provenind din colecția Muzeului Național Peleș.

Expoziția este curatoriată de dr. Alexandru Constantin Chituță și dr. Luminița Afloarei și propune o perspectivă mai rar explorată asupra operei klimtiene: cea a perioadei de formare academică, anterioară stilului matur care a consacrat artistul vienez în conștiința culturală a secolului al XX-lea. Imaginea predominantă a lui Klimt rămâne aceea a pictorului femeilor hieratice, al aurului cu ecouri bizantine și al ornamentului eroticizat — un univers vizual în care, potrivit cronicii publicate de Modernism.ro, „frumusețea nu mai este doar reprezentată, frumusețea este aproape materializată". Această imagine a eclipsat, în timp, o etapă anterioară, mai puțin spectaculoasă, dar esențială pentru înțelegerea traiectoriei sale.

Lucrarea expusă la Iași datează din jurul anului 1884 și ilustrează tocmai această fază de disciplină academică — rigoarea desenului, construcția monumentală a figurii, atenția meticuloasă acordată costumului și broderii. Cronica semnată de drd. Petruța-Iulia Luchian pe platforma Modernism.ro observă că, privit retrospectiv, portretul contelui de Zollern conține deja „germenii viitorului limbaj artistic" al lui Klimt: „fascinația pentru broderie și pentru ritmul ornamentului, felul în care suprafața bogată a veșmântului începe să capete o autonomie aproape egală cu aceea a chipului". Cu alte cuvinte, ceea ce va deveni mai târziu libertate ornamentală se anunță aici printr-o disciplină riguroasă a privirii.

Perspectiva interpretativă propusă de expoziție și de cronica aferentă refuză schema simplificatoare a „perioadei de tinerețe" ca etapă pur preliminară. Klimt-ul timpuriu nu este prezentat ca un artist care nu a ajuns încă la formula sa, ci ca unul aflat într-un proces activ de negociere cu tradiția. Modernism.ro notează că, în această etapă, „tradiția nu este pur și simplu abandonată — tradiția este absorbită, reinterpretată și, în cele din urmă, transformată într-un limbaj personal". Portretul de la Peleș devine astfel un document al unei transformări în curs, nu al unei stagnări.

Expoziția de la Palatul Culturii din Iași rămâne deschisă până la sfârșitul lunii septembrie 2026, oferind un cadru de lectură mai nuanțat asupra unuia dintre cei mai cunoscuți artiști ai modernității europene.