„Hitler, Stalin, mama și tata", o memorialistică a celor două totalitarisme

Volumul „Hitler, Stalin, mama și tata: miraculoasa supraviețuire" al jurnalistului și omului politic britanic Daniel Finkelstein a apărut în traducere românească la Editura Meteor Publishing, oferind o perspectivă memorialistică asupra celor două mari sisteme totalitare ale secolului XX.

Publicat inițial în 2023 sub titlul „Hitler, Stalin, Mum and Dad. A Family Memoir", cartea reconstituie experiențele părinților autorului, ambii minori la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, care au traversat, în circumstanțe distincte, ororile nazismului și, respectiv, ale comunismului stalinist. Miza volumului este tocmai această paralelă: două regimuri aparent opuse, dar care se revelează, prin destinele individuale, ca expresii ale aceleiași logici a terorii și a dezumanizării.

Potrivit Bookhub, cele peste 470 de pagini oferă „o imagine realistă a Holocaustului, dar și a comunismului sovietic", iar traducătoarea Adina Barvinschi a adaptat titlul original pentru publicul român. Recenzia subliniază că Finkelstein și-a asumat un risc editorial semnificativ reluând un subiect de o asemenea greutate morală și istorică, alegând totuși registrul memorialisticii familiale în locul discursului academic.

Contextul apariției volumului în România nu este lipsit de relevanță. Bookhub notează că istoria comunismului va fi studiată ca disciplină separată în clasa a XII-a abia începând din această toamnă, iar reacțiile față de predarea istoriei Holocaustului în școli rămân contradictorii în rândul părinților — mulți considerând-o „în plus" sau „inutilă". Această rezistență se înscrie într-un tablou mai larg: sondaje recente arată că o parte semnificativă a europenilor din fostele state comuniste aprobă retrospectiv unele măsuri ale regimurilor totalitare, chiar și pe cele care presupuneau restrângerea drepturilor fundamentale.

Fenomenul nu este izolat. Bookhub semnalează că recrudescența antisemitismului, indiferența față de încălcările drepturilor omului în state precum China sau Coreea de Nord și ascensiunea mișcărilor ultranaționaliste în mai multe țări europene, inclusiv România, indică faptul că dezbaterea despre totalitarism rămâne departe de a fi închisă. Lucrări precum cea a lui Finkelstein funcționează tocmai ca instrumente de memorie colectivă, în măsura în care ajung la cititori dispuși să le parcurgă dincolo de raft.

Apariția traducerii românești a volumului vine într-un moment în care educația despre totalitarism — atât cel nazist, cât și cel comunist — este din nou pusă în discuție în spațiul public autohton.