Cultură

Grădina de pe maidanul Academiei, documentată în scurtmetraj

Redacția Radio 357·14 septembrie 2026·2 min citit
Grădina de pe maidanul Academiei, documentată în scurtmetraj
Foto: Scena9

Un grup de artiști și activiști a transformat un teren viran din centrul Bucureștiului, între Academia Română și Palatul Parlamentului, într-un spațiu de grădinărit comunitar și rezidențe artistice.

Un colectiv de artiști și activiști a pus bazele proiectului Stația Scai pe un teren viran din centrul Bucureștiului, iar experiența sa a fost urmărită pe parcursul a două sezoane și jumătate într-un scurtmetraj documentar realizat de Scena9.

Locul ales este un maidan situat în fața clădirii Academiei Române, în vecinătatea Palatului Parlamentului și a Catedralei Mântuirii Neamului — un spațiu rămas neocupat pe amprentele fostului cartier Uranus, demolat în perioada comunistă. Terenul face parte dintr-o categorie mai largă de spații urbane suspendate între utilizări, cărora legislația românească actuală le oferă un statut neclar. Potrivit Scena9, legea nr. 24 din 2007, care reglementează spațiile verzi intravilane, nu acoperă grădinile de legume, lăsând grădinile comunitare într-un vid legislativ. În absența unui cadru unitar, consiliile locale au tratat aceste inițiative diferit: Primăria Cluj, de exemplu, a interzis plantarea de zarzavaturi și creșterea animalelor pe domeniul public urban.

Proiectul Stația Scai a fost inițiat de Andreea David, alături de Malexan, Tatiana Fiodorova-Lefter, Anastasia Pali și Ana Uzura, cu contribuția unor invitați precum Dan Vezentan, Siegmar Zacharias și Adrian Dohotaru. Scena9 notează că grupul a plantat semințe, a construit structuri temporare și a dezvoltat un program de rezidențe artistice și cercetare colectivă, urmărind construirea „unui alt fel de relație cu spațiul". Maidanul, cu vegetația sa spontană crescută pe ruinele unui cartier dispărut, a funcționat ca punct de plecare atât pentru practicile horticole, cât și pentru o reflecție mai largă asupra modului în care artiștii și comunitatea pot revendica și transforma spațiul public.

Contextul național al inițiativei este semnificativ: tot în acest an, peste 20 de asociații și grădini comunitare din mai multe orașe românești au solicitat primăriilor legalizarea acestor spații, potrivit Scena9. Cererea reflectă o tensiune persistentă între dorința locuitorilor de a cultiva în mod colectiv terenuri urbane disponibile și absența unui cadru juridic care să recunoască și să protejeze astfel de practici.

Documentarul realizat de Scena9 propune atât o înregistrare a evoluției grădinii, cât și o reflecție asupra formelor de comunitate și de utilizare alternativă a spațiului urban, într-un moment în care inițiativele similare caută recunoaștere instituțională la nivel național.

Surse

Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.

podcasts