Expoziție la Debrecen: grădina ca spațiu de memorie și relație

Expoziția Cultivators of Life: Growing Seedbeds of Knowledge, curatoriată de Adelina Luft și Krisztián Gábor Török, poate fi vizitată până pe 31 decembrie 2026 la MODEM – Centrul de Artă Modernă și Contemporană din Debrecen, și reunește lucrări ale unor artiști din mai multe țări, printre care Alex Bodea, Annalee Davis, Marina Sulima, Martin Piaček, Mónica de Miranda și Horia Bernea.

Grădina nu funcționează în această expoziție ca subiect ilustrativ, ci ca punct de plecare pentru investigarea unor relații mai largi: dintre sol și memorie, dintre migrație și plante, dintre biodiversitate și imaginarul viitorului. Proiectele reunite pornesc de la practici agricole concrete — cultivarea viței-de-vie, susținerea pomilor tineri, păstrarea semințelor — și le deschid spre întrebări despre proprietate, colonialism, cunoaștere transmisă oral sau prin gest.

Kitti Gosztola și Bence György Pálinkás lucrează cu o tehnică arhaică prezentă în mai multe culturi: fluieratul în frunză. Bookhub notează că în proiectul Emigrant Melodies: Leaf Whistling, frunza devine instrument doar atât timp cât păstrează suficientă apă și flexibilitate, sunetul depinzând atât de anatomia plantei, cât și de corpul executantului. În cadrul unui atelier desfășurat în timpul rezidenței de la Stația Experimentală, participanții au interpretat împreună două variante ale unei melodii asociate lui Béla Bartók — una în maghiară, alta în română —, titlul trimitând la ideea de „melodii emigrante" cu care Bartók descria circulația cântecelor în Europa Centrală.

O altă lucrare din expoziție abordează tensiunile interne ale agriculturii moderne. Marina Sulima urmărește, în Of Climbing Vines and Copper Crystals, istoria sulfatului de cupru utilizat în viticultură: substanța care protejează vița-de-vie de anumite boli poate, prin acumulare, să dăuneze organismelor din sol care îl mențin viu. Potrivit sursei Bookhub, instalația — construită din desene, ceramică și sticlă de laborator — leagă acest paradox de Paștele Blajinilor, tradiție din Moldova în care comunitățile se adună în cimitire și împart mâncare și vin.

Martin Piaček aduce în spațiul expoziției pari de lemn recuperați dintr-o livadă proprie din Rajka după ce au servit timp de cinci ani la sprijinirea pomilor tineri. Reconstituiți într-o structură sculpturală, obiectele nu sunt detașate de funcția lor anterioară, ci păstrează în ele durata folosirii, devenind un comentariu despre măsurare, delimitare și proprietate asupra pământului.

Annalee Davis propune, la rândul său, o lectură a grădinii prin prisma istoriei plantației și a memoriei coloniale: proiectul Pray to Flowers – A Plot of Disalienation pornește de la transformarea curții unei Case a Femeilor din Sharjah într-o grădină de plante medicinale, realizată colectiv, ale cărei semințe au continuat să circule în comunitate.

Expoziția rămâne deschisă publicului până la sfârșitul anului 2026, oferind un cadru extins pentru vizitare și programe complementare.