Doina Ruști revine cu „Matuf peruchierul", roman fanfariot despre București

Doina Ruști, prozatoare și profesoară universitară cunoscută pentru trilogia fanariotă, adaugă un nou titlu literaturii sale cu romanul „Matuf peruchierul", o carte ce reconstituie Bucureștiul de secol XVIII într-o cheie detectivistică și fantastică.

Acțiunea se construiește în jurul lui Nane, un băiat din mahalaua orașului vechi, fiul unor brutari care muncesc de dimineața până noaptea. Personajul urmărește cu atenție un magazin de peruci deschis vizavi de brutăria părinților săi. Observația sa cheie este că nimeni dintre cei care intrau la peruchierul Matuf nu mai reapărea neschimbat — sau nu mai reapărea deloc printre ai săi. Misterul acestor dispariții și transformări constituie miezul narativ al romanului.

Potrivit Bookhub, cartea funcționează simultan pe mai multe paliere temporale: „descoperi Bucureștiul vechi, din vremea fanariotă, dar ai acces și la un oraș al prezentului și, în egală măsură, la un oraș al viitorului." Această suprapunere de epoci este susținută și de un vocabular arhaic pe care personajele tinere — și, implicit, cititorii — îl descifrează cu ajutorul dicționarelor, procedeu prin care autoarea integrează erudiția în textura narativă fără a o face ostentativă.

Dimensiunea senzorială a romanului este remarcată în recenzia Bookhub: mirosuri, culori și sunete devin elemente funcționale în economia detectivistică a poveștii, nu simple ornamente de epocă. Spații precum Lipscanii, spițeria sau Turnul Colței sunt reconstituite cu o precizie care trimite la documentare arhivistică, specifică proiectului literar al Doinei Ruști. Un fragment din roman, citat de Bookhub, surprinde tocmai această transformare inexplicabilă pe care o produce Matuf: „Zâmbea, și pe creștet a început să-i crească părul întunecat la culoare, ceea ce nu mă așteptasem, ca să fiu sincer, iar fața i se lungise un pic."

Romanul conține și o critică implicită a mentalităților epocii: Zinca, tânăra de care Nane este îndrăgostit, nu are drept de acces la educație, în vreme ce Școala de Pușlamale — singurul reper educațional din zonă — funcționează cu un singur profesor și o reputație șubredă. Aceste detalii sociale ancorează fantasticul în realitate și conferă romanului o miză dincolo de simpla aventură.

Doina Ruști este autoarea trilogiei fanariote alcătuite din „Manuscrisul fanfariot" (2015), „Mâța Vinerii" (2017) și „Homeric" (2019), titluri care au consolidat un teritoriu literar recognoscibil în proza română contemporană. „Matuf peruchierul" se înscrie în continuarea acestui proiect, urmând să fie disponibil în librării în perioada imediat următoare.