Ediția Bukfeszt 2026 a adus la București o selecție de spectacole ale teatrelor maghiare din România, remarcabile prin coerență regizorală și angajament artistic față de texte dificile.
Festivalul Bukfeszt 2026 a reunit la București trupe de teatru maghiar din România într-un program care a acoperit registre estetice diverse, de la texte clasice până la montări contemporane, cu spectacole adresate unor publicuri diferite ca vârstă și așteptări.
Bukfeszt funcționează ca un spațiu de vizibilitate pentru teatrele maghiare din România, fără a opera cu premii sau nominalizări. Absența unui sistem competitiv este considerată, potrivit Bookhub, o trăsătură definitorie a festivalului, întrucât eventualele clasamente nu ar putea reflecta diferențele de estetică și viziune regizorală dintre, de pildă, un spectacol de dans și o adaptare scenică a unui poem. Festivalul rămâne, astfel, un cadru de întâlnire și evaluare calitativă, nu un concurs.
O caracteristică observată în majoritatea producțiilor prezentate este rigoarea dramaturgică. Bookhub notează că spectacolele sunt „bine gândite, au fluență și coerență, reflectă ideea regizorală fără sincope și fracturi", indiferent dacă abordarea este clasică sau radical contemporană. Un alt element remarcat este disponibilitatea publicului față de spectacolele de lungă durată — patru sau chiar cinci ore, cu pauze incluse — fără ca sălile să se golească, ceea ce spune ceva despre relația dintre aceste comunități și instituțiile lor teatrale.
Printre producțiile urmărite s-a numărat și „Liliom" de Molnár Ferenc, în regia lui Albu István, de la Teatrul Figura Studio Gheorgheni. Albu István este laureat al Premiului UNITER pentru regie în 2025, pentru un spectacol montat la Teatrul de Nord Satu Mare. În această montare, tranziția muzicală dintre scene este asumată de rolul principal, care devine și solist vocal, în timp ce un dispozitiv rotativ cu două platforme circulare permite personajelor să iasă din spațiul de joc și să se integreze în sală, printre spectatori. Potrivit Bookhub, prin acest procedeu „regizorul îi dă timp celui din sală să analizeze și să judece la rece", publicul devenind o reprezentare a comunității puse în fața comportamentului personajului central — o lectură care aduce în prim-plan tema violenței domestice, dar și mentalitățile epocii în care piesa a fost scrisă.
Selecția spectacolelor urmărite la festival a urmărit, conform aceleiași surse, acoperirea unui număr cât mai mare de trupe și de montări nevăzute anterior, plasându-se „la limita dintre abordarea critică și recomandarea jurnalistică".
Bukfeszt 2026 rămâne, în ansamblu, o platformă prin care teatrul maghiar din România se raportează la sine și la publicul larg, iar edițiile viitoare vor arăta în ce măsură această coerență artistică poate fi susținută și extinsă.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.