În Parcul Tei, între 28 și 30 august, Balkanik Festival marchează 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși printr-un proiect de instalație și video mapping.
Balkanik Festival – Home of World Music #13 găzduiește, între 28 și 30 august, în Parcul Tei din București, proiectul „Forme care tac / Forme care luminează – Constantin Brâncuși la Balkanik Festival", două intervenții artistice contemporane construite în jurul temelor esențiale ale operei brâncușiene.
Proiectul se înscrie în programul „Brâncuși150", dedicat aniversării a unui secol și jumătate de la nașterea sculptorului. Miza sa nu este comemorativă în sens strict, ci explorează posibilitatea unui dialog între principiile formale ale creației lui Brâncuși — esențializarea formei, verticalitatea, relația dintre materie și lumină, zborul — și mijloacele artistice ale prezentului: instalația, imaginea digitală, sunetul și experiența colectivă.
Punctul central al proiectului este instalația monumentală „Pasărea (care nu atinge pământul)", semnată de artista scenografă Raluca Pavel. Cu o înălțime de aproximativ 3,5 metri, lucrarea nu reproduce nicio sculptură brâncușiană, ci pornește de la același principiu al transformării: capul și aripile devin volume, goluri și suprafețe, iar structura verticală există în două ipostaze distincte. În timpul zilei, sculptura albă, mată, dialoghează cu lumina naturală și cu vegetația parcului. Potrivit bookhub.ro, după lăsarea întunericului „instalația este activată printr-un video mapping creat de artistul multimedia Adistu", în fiecare seară între orele 21:00 și 23:00.
Referința brâncușiană este cea a seriei „Pasărea în văzduh / Bird in Space", la care sculptorul a lucrat de-a lungul mai multor decenii, eliminând progresiv detaliile anatomice până când forma recognoscibilă a unui corp de pasăre devenea elan pur. Bookhub.ro notează că „nici cele nouă versiuni cunoscute în bronz nu sunt identice", cercetarea proporțiilor rămânând deschisă până la capăt — Brâncuși urmărea sugestia zborului, nu reprezentarea lui.
Adistu, cunoscut pentru lucrări situate la intersecția dintre geometrie fractală, structuri organice și imagine generată procedural, a realizat instalații de video mapping pe clădiri istorice, în păduri și peșteri, prezentate în peste douăzeci de țări, în contexte precum Berlin Festival of Lights și Boom Festival Portugal. La Balkanik, proiecția urmărește arhitectura sculpturii, îi accentuează volumele și pătrunde în goluri, astfel încât, potrivit sursei citate, „obiectul static capătă mișcare și durată". Experiența vizuală este dublată de un univers sonor construit din sintetizatoare, sunete de păsări și texturi celeste, menite să extindă în spațiu senzația de ascensiune.
Proiectul rămâne accesibil publicului festivalului pe toată durata celor trei seri, ca parte a unui program mai larg dedicat reinterpretării contemporane a moștenirii brâncușiene în anul aniversar.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.