Bienala de la Veneția, ediția a 61-a: artă între proteste și mistică

Cea de-a 61-a ediție a Bienalei de la Veneția s-a deschis în această primăvară sub titlul In Minor Keys, reunind 101 participări naționale și peste 100 de artiști expuși în Pavilionul Central din Giardini și Arsenale, într-un climat internațional tensionat de conflicte armate și instabilitate politică.

Bienala rămâne cel mai cunoscut eveniment internațional de artă contemporană, organizat o dată la doi ani în orașul lacunar italian. Ediția din 2025 a fost curatoriatä de Koyo Kouoh (1967–2025), prima femeie africană care a ocupat funcția de director artistic al manifestării, și a adus în prim-plan o prezență semnificativă a artiștilor africani și ai diasporei africane. Sursele de inspirație declarate au fost romanele Beloved de Toni Morrison și Un veac de singurătate de Gabriel García Márquez, iar temele centrale au gravitiat în jurul vulnerabilității, vindecării și ascultării.

Scena9 notează că evenimentul a debutat sub semnul protestelor: Rusia a revenit în Giardini pentru prima dată de la invazia Ucrainei, iar Israelul participă din nou după ce, în urmă cu doi ani, artista Ruth Patir se retrăsese voluntar. Urmele tensiunilor erau vizibile la câteva zile după deschiderea pentru presă — afișe lipite pe ferestrele pavilioanelor sau lăsate pe jos lângă lucrări, purtând mesaje precum „Free Palestine" și „Abolish Zionism". Potrivit aceleiași surse, în afara acestor urme, atmosfera era dominată de „o liniște ciudată".

Curatoarea Koyo Kouoh a descris intenția ediției ca pe o „reconectare radicală cu habitatul natural al artei și cu rolul său în societate: cel emoțional, vizual, senzorial, afectiv, subiectiv", distanțându-se atât de comentariul politic direct, cât și de escapism. Programul include, pe lângă expozițiile principale, 31 de evenimente colaterale desfășurate în spații satelit — biserici, palate și foste spații industriale —, care extind manifestarea în țesutul urban veneția.

Un moment aparte îl constituie prima participare oficială a Republicii Moldova, reprezentată de artistul Pavel Brăila cu proiectul „În a mia și a doua noapte", curatoriat de Adelina Luft. Pavilionul a găsit adăpost în chapel Santa Veneranda, parte din Chiesa dei Santi Geremia e Lucia, o biserică din secolul al XV-lea — un spațiu care amplifică dimensiunea mistică și istorică a proiectului.

Bienala rămâne deschisă până în noiembrie 2025, urmând să traverseze lunile de vară ca un reper al dezbaterii internaționale despre rolul artei în vremuri de criză.