
Proiectul „Azuga între regalitate și industrie", inițiat de Asociația Lala-Land, propune o reinterpretare contemporană a identității culturale a unui oraș cu trecut industrial remarcabil.
Asociația Lala-Land a lansat în vara anului 2026 proiectul „Azuga între regalitate și industrie: istorie și cultură în mișcare", o inițiativă culturală care tratează micul oraș prahovean ca spațiu de cercetare și reinterpretare a unui patrimoniu adesea trecut cu vederea.
Azuga a cunoscut o perioadă de înflorire industrială remarcabilă la cumpăna dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea. Un ziar din 1913, citat de revista Igloo, descria orașul drept „un Manchester al României", cu fabrici de sticlărie, șampanie, postav, bere, cherestea și brânzeturi. Alegerile economice ale epocii au modelat nu doar infrastructura urbană, ci și o identitate culturală stratificată, în care se suprapun moșteniri industriale, monarhice și comuniste. Astăzi, Azuga se află în căutarea unui echilibru între această memorie și statutul său de oraș turistic aflat pe cel mai circulat coridor rutier din zona montană a țării.
Proiectul Asociației Lala-Land — singurul ONG activ în localitate, potrivit Igloo — abordează tocmai această tensiune. O zi de vizită ghidată a inclus un parcurs coordonat de istoricul Dorin Stănescu, autor al volumului „Șampania regilor. O istorie a primei fabrici de șampanie din România, Pivnițele Rhein & Cie", care a reconstituit dinamica urbană a Azugăi din acea perioadă de efervescență economică. Un rol distinct l-a avut colecționarul și ghidul local Răzvan Neagoe, născut și crescut în complexul fabricii de postav, care a pus la dispoziție un dosar de cărți poștale cu imagini ale orașului din diferite epoci.
Pivnițele Rhein & Cie, fondate în 1892 de frații Rhein, antreprenori de origine germană, reprezintă unul dintre punctele centrale ale acestei istorii redescoperite. Igloo notează că alegerea locației nu a fost întâmplătoare: clima răcoroasă și stabilă a zonei a permis amenajarea unor galerii subterane potrivite pentru maturarea vinurilor spumante după metoda tradițională. Produsele fabricii au ajuns să fie servite la mesele Casei Regale, consolidând reputația locului. Investițiile regelui Carol I și implicarea comunităților de origine germană în dezvoltarea Văii Prahovei constituie, potrivit aceleiași surse, fundamente esențiale pentru înțelegerea istoriei industriale a regiunii.
Prin reunirea cercetării istorice, a memoriei locale și a intervenției culturale contemporane, proiectul propune Azugăi un model de relaționare cu propriul trecut, cu posibile implicații pentru alte orașe mici aflate în situații similare de tranziție identitară.
Surse
Articol redactat de Radio 357 pe baza surselor de mai sus. Citate scurte cu atribuire conform dreptului de citare.
