Adriana Neagoe debutează cu volumul de proză scurtă „Placebo"

Adriana Neagoe, medic neurolog stabilit la Boston, semnează cu „Placebo" un debut editorial în proză scurtă care explorează lumea diasporei românești din America de Nord prin intermediul unor personaje prinse între cultura de origine și cerințele societății de adopție.

Volumul construiește o lume coerentă prin atmosferă mai degrabă decât prin tematică unitară. Personajele poartă cu ele un sistem de credințe și obiceiuri format acasă, care nu se suprapune niciodată perfect cu regulile nescrise ale noului mediu social. Tocmai această tensiune — subtilă, rareori spectaculoasă — constituie miza narativă a cărții. FormaȚia medicală a autoarei devine un instrument de analiză: inadaptarea, narcisismul, impostura și amnesia sunt tratate atât ca stări psihologice, cât și ca mecanisme culturale.

Bookhub notează că subiectul povestirilor este construit astfel încât să producă efectul de surpriză, linia narativă înșelând în mod deliberat așteptările cititorului. O povestire despre un cocoș bătrân transformat în ciulamă la o masă oferită colegilor americani devine, de fapt, o radiografie a nostalgiei culinare și a reapropierii de o identitate lăsată în urmă. Volumul cuprinde un fragment în care este descrisă această readaptare la obiceiurile românești: „Imigrația în America de Nord i-a schimbat. Au ajuns să pună varză la murat, să facă sarmale, le reușește de Crăciun cozonacul și se pricep să fermenteze borșul din tărâțe."

Alte povestiri abordează teritorii mai grave. „Înger" urmărește un veteran american care învață, la terapie intensivă sub îngrijirea unei asistente românce, să pronunțe un singur cuvânt românesc înainte de a muri. „Breșa" și „Femei puternice" explorează patologia relațiilor dominate de personalități narcisiste, cu risc de contaminare psihică a celor din jur. Cartea include o secvență clinică în care un medic se confruntă cu limitele legale ale internării forțate: „Cazurile acestea sunt rare și periculoase. Pacturi suicidare, pacturi ucigătoare. Delirurile lor sunt molipsitoare."

Titlul „Placebo" funcționează ca metaforă centrală: adaptarea la o nouă cultură, recuperarea identității prin rețete gătite sau prin cuvinte învățate pe patul de spital sunt, uneori, soluții care consolează fără a vindeca în profunzime. Volumul urmează să fie prezentat publicului în cadrul unor evenimente de carte anunțate pentru perioada următoare.